INTERVIU CU PRIMARUL COMUNEI


Comuna Sărata Galbenă – între realizări şi perspectivă

  Interviu cu primarul comunei  Ștefan  Vlas

 
        Comuna Sărata Galbenă este una dintre puţinele localităţi ale raionului nostru, locuitorii căreia se pot mîndri ca au în teritoriu condiţii excelente de trai, ce nu cedează deloc celor de la oraş. Ani la rîndul, această comună a fost şi este menţionată în cadrul diverselor concursuri raionale, inclusiv republicane, în domeniul salubrizării şi culturii, ieşind în evidenţă talentele muzicale şi performanţele sportului autohton. Este o comună ce are toate serviciile necesare de trai, cu apeduct de apă, conductă de gaz, centru de sănătate, grădiniţe, un liceu de toată frumuseţea, un stadion unicat în republică, şcoală muzicală, baruri, magazine, case frumoase, etc. Poate anume din aceste considerente, locuitorii de aici, oriunde nu ar pleca la muncă peste hotare, oricum se întorc la baştină pentru a-şi construi o casă în sat, cu perspectiva de a-şi creşte şi educa aici copiii. Am realizat un interviu cu primarul comunei Ştefan Vlas, care ne-a mai scos în evidenţă nişte realizări şi proiecte ce urmează a fi implementate în curînd în localitate. – Dle Ştefan Vlas, sunteţi la finele celui de-al doilea mandat de primar în com. Sărata Galbenă. Ce aţi reuşit să realizaţi în această perioadă în comună, din ceea ce v-aţi propus?– Pe durata celor două mandate de primar, cred eu, că am reuşit să refac imaginea administaţiei publice locale. Întotdeauna primăria era pe planul doi faţă de fosta organizaţie comunistă de partid, faţă de agentul economic din teritoriu, care de fapt îşi impunea regulile de joc – supremaţia. Acum Consiliul local îşi excercită obligaţiunile conform legislaţiei şi a normelor democratice, dobîndite pe parcursul anilor. S-a schimbat şi mentalitatea cetăţenilor, atitudinea lor faţă de puterea locală. Am reuşit să consolidez echipa administraţiei publice, împreună cu Consiliul local şi să ne canalizăm eforturile spre atragerea fondurilor extrabugetare. Împreună cu societatea civilă şi cele 6 ONG-uri, în cei 7 ani, am reuşit să implementăm peste 20 proiecte de infrastructură socială şi social-economică, mai mici, mai mari – în valoare totală de 38 134 000 lei. Dacă e să comparăm cu bugetul primăriei din anul 2003 care era estimat la 1 mln 805 mii lei, în 2004 – 2 mln 85 mii lei, apoi cel din 2010 fiind de 8 800 000 lei, ne dăm bine seama care a fost ponderea veniturilor suplimentare la dezvoltarea infrastructurii şi menţinerea în stare bună a obiectivelor de menire socială. Nu a fost uşor, dar dacă există dorinţă şi insinstenţă, lucrurile îţi reuşesc.
– Care iniţiative şi proiecte v-au dat cea mai mare bătaie de cap? De ce?– Iniţiativa de a curăţi canalele de scurgere, excavarea lacului din centrul satului cu adîncirea rîuleţului Sărata, care pune în pericol de inundaţie 47 de case din preajmă, au creat cele mai mari dificultăţi. De fapt, este un proiect elaborat de către Agenţia de Stat pentru Protecţia Solurilor, la care a contribuit şi APL, fiind un proiect destul de costisitor, prevăzut cu finanţarea din bugetul de stat. Banii din bugetul de stat fiind „contaminaţi” de politică…, executarea acestui proiect se tergiversează încă din 2007. Cu toate acestea, pericolul inundaţiilor s-a înteţit în ultimul timp şi ar fi foarte binevenit dacă sursele financiare ar fi alocate pe proiectul nominalizat direct la contul primăriei şi nu la Agenţie, deoarece aceştea nu sunt în stare să-i valorifice eficient şi la timp, astfel rămînînd lucrările neefectuate în primul semestru al anului 2010, din care cauză 500 mii lei au fost retraşi. Practica ne demonstrează că dacă nu luăm măsurile de protecţie la timp, pe urmă plătim înzecit sau mai bine. De aceea, la moment, suntem în căutare de noi resurse la acest proiect.– La realizarea cărui proiect aţi primit cea mai mare satisfacţie, mai binezis împlinire sufletească?– Probabil, fiecare proiect cît de mic nu ar fi, dacă îl vezi realizat deja înseamnă ceva. Cel mai bine ne-a reuşit, totuşi, finalizarea construcţiei reţelilor de gaz de presiune medie şi joasă cu o lungime de 52 km prin tot satul. La moment, întregul sat Sărata Galbenă e aprovizionat cu gaze naturale. Din proiectele ce ţin nu numai de infrastructură dar şi de spirit, la care de fapt, ţin cel mai mult, este „Acordul de cooperare” semnat la sfîrşitul anului 2006 între com. Sărata Galbenă şi comunele Dorna-Arini, jud. Suceava şi Scorţeni, jud. Prahova (România), în urma căruia am reuşit să stabilim relaţii de colaborare în domeniul cultural, educaţional şi nu numai. În fiecare an, facem schimb de delegaţii, colective de artişti. Recent, am delegat către Dorna-Arini-Vatra Dornei un grup de 20 de profesori, în semn de stimulare pentru activitatea lor la LT „Universum”. Respectiv, în fiecare an, la sărbătoarea – hramul localităţii vin la noi oaspeţii de peste Prut din cele două comune în număr de 20-30 persoane care sunt cazaţi prin familii pe o perioadă de 3-4 zile, aceasta devenind deja o tradiţie.– Sunteţi comuna cu cele mai frumoase rezultate şi performanţe în domeniul culturii şi sportului, deoarece nu în zadar a spus cineva că aici, la dvs, „cultura e la ea acasă”. Ce performanţe ale localităţii v-au dus faima comunei dincolo de hotarele raionului?– Da, aveţi dreptate, cu adevărat, în Sărata Galbenă „cultura e la ea acasă”, spun aşa deoarece avem 7 colective cu titlu „Model” în care sunt antrenaţi copii, minori, adolescenţi şi maturi. Prin activitatea lor ei le alină sufletele localnicilor, dar şi celor din afara satului, raionului şi a republicii. În rezultatul participării la diverse concursuri republicane şi internaţionale, se învrednicesc de înalte menţiuni. Anul trecut, colectivul „Ritmuri vesele” condus de către Eugenia Mîţă s-a întors de la concursul republican cu medalii de bronz, argint şi aur. În acest an, acelaş colectiv la festivalul internaţional a cîştigat cupa de aur. Toate colectivele, de fapt, au fost implicate în concursul republican televizat „Moldova – ţara mea străbună” , în rezultatul căreia am fost incluşi în traseul turistic, alături de alte 8 localităţi cîştigătoare din republică. În acest context, doresc să le adresez tuturor conducătorilor de colective artistice un mesaj de mulţumire pentru activitatea, talentul şi spiritul lor de iniţiativă, care de fapt, le dă posibilitatea să menţină colectivele şi să ducă faima artei populare departe de hotarele localităţii. Doresc să-mi exprim mulţumiri şi cuvinte de recunoştinţă şi sponsorului Clubului sportiv „Petrocub”, Mihail Usatîi, care de ani buni susţine financiar activitatea clubului în care sunt antrenaţi copii de diferite vîrste în cele patru echipe care activează în Divizia A şi două echipe în Divizia Naţională, avînd performanţe foarte bune. Cea de-a cincea echipă este antrenată în Campionatul raional.– În acelaşi context, aş menţiona cu aveţi realizări frumoase şi în implementarea nenumăratelor proiecte, în domeniul social, inclusiv a dezvoltării infrastructurii localităţii, etc. La ce proiecte lucraţi acum? 
– Am menţionat anterior, la general, valoarea proiectelor implementate, dar aş remarca încă unul ce ţine de domeniul asistenţei sociale, prin intermediul căruia am obţinut inaugurarea în sat a unui Centru de Asistenţă Socială pentru copii „Viitorul”, proiect finalizat acum 3 ani din grantul Suediei şi implementat de către FISM. Alte două proiecte sunt – cele 2 azile pentru persoanele vîrstnice. La moment este în faza de finalizare extinderea spaţiului azilului de pe lîngă biserica Penticostală „Sarepta” cu încă 40 locuri şi spaţiul nou renovat pentru copiii străzii cu 30 locuri, care urmează în curînd să-şi înceapă activitatea. La moment, sarcina prioritară a APL este construcţia unui nou apeduct cu sistem de canalizare. Suntem în căutare de fonduri, deoarece proiectul valorează în total 3 mln euro. Deşi din start l-am depus la Suceava în cadrul finanţărilor transfrontaliere, dar din păcate nu am fost selectaţi pentru finanţare. La fel, am fost respinşi şi de la „Regiunea de dezvoltare Centru” la care nu am înţeles căror priorităţi s-a dat cîştig de cauză, creîndu-mi impresia că din start această structură este extrem de politizată, deoarece am constatat ulterior care partide politice controlează aceste fonduri. În continuare, intenţionăm să-l depunem repetat la licitaţia din toamnă la UE. Actualmente, suntem în faza de implementare cu FISM-ul a reparaţiei Casei de Cultură, şi anume, schimbarea acoperişului, centralei termice şi a sistemului de încălzire. Lucrăm la construcţia gardului la cimitir, reparaţia sistemului de apă şi canalizare a grădiniţei „Albinuţa” şi alte proiecte mai mici.

– Suntem în pragul desfăşurării referendumului constituţional pentru modificarea articolului ce ţine de alegerea preşedintelui ţării. Care este viziunea dvs, ca primar, dar şi ca preşedinte al Pardidului Liberal, filiala Hînceşti, vizavi de desfăşurarea reverendumului şi organizarea ulterioară a alegerilor parlamentare anticipate? 

-Partidul Liberal din start s-a pronunţat împotriva alegerilor parlamentare anticipate, deoarece în sărăcia pe care o avem la moment în ţară, nu este deloc bine ca în fiecare an să petreci alegeri… Însă unele formaţiuni politice au speranţa că vor acumula majoritatea, de aceea şi se avîntă vertiginos în campanie electorală. Cît priveşte referendumul constituţional, este o măsură impusă, în urma nedorinţei Partidului Comuniştilor de a vota modificarea art.78 a Constituţiei R.M prin boicotarea şedinţelor. Dacă i-ar durea sufletul pentru ţară, ar participa normal, ca partid de opoziţie, la procesul decizional, însă în realitate, se pare că interesele comuniştilor sunt de altă natură… 

– Veţi candida şi la următoarele alegeri locale la funcţia de primar al comunei? Ce obiective nu v-au reuşit şi credeţi că mai au timp pentru a fi realizate?

– Dacă ne dorim schimbări în societate, fiecare dintre noi trebuie să muncească din greu, indiferent ce funcţie deţine… La finele acestui mandat, sper să încep construcţia apeductului şi sistemului de canalizare. În perspectivă, dacă electoratul mă va susţine, sarcina principală o văd în construcţia drumurilor locale, aprovizionarea cu apă şi gaze naturale a satelor din comună – Bratianovca, Valea Florii, Cărpineanca şi Coroliovca. De fapt, toate realizările de pînă acum nu-mi aparţin doar mie, a fost o conlucrare benefică cu echipa de consilieri din teritoriu, Consiliul raional şi toţi oamenii de bună credinţă, pentru care ţin să le mulţumesc din suflet că îmi sunt alături.

– Vă mulţumesc pentru interviu.

   
A consemnat Tatiana TODOSEICIUC
Sursă:  www. curierul. md 
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în OAMENI CELEBRI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la INTERVIU CU PRIMARUL COMUNEI

  1. °•♥★ Кодачка ★♥•°
    10:17
    супер!
    22 июл

    Nelea Pavliuc Joro…
    00:22
    foarte frumos!!!MULTUMIM!!!

    Kathya Mytse
    05:40
    Te iubim ,mult!
    3 авг

    Maria VLAS BOTNARU
    17:37
    Mulțumesc pentru cuvintele dulci!
    4 авг

    Nina Pascaru(Chif…
    00:06
    Bravo tie,ca ai avut curajul de a face ceva frumos pentru satul nostru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s