VERSURI NOI: IUBIȚI PROFESORI!


  FELICITARE…

Cu Maria Botnaru

  

 

 

 

 

  ÎMBRĂȚIȘAȚI  UNA  DIN  CELE  MAI  NOBILE  PROFESII  DIN  LUME  ȘI  NU  ESTE  ÎNTÂMPLĂTOR  SĂ  SE  SĂRBĂTOREASCĂ  ZIUA  PROFESORULUI TOAMNA.

    ANUME  ACEST ANOTIMP  NE  VINE  CU  AVALANȘA  BELȘUGULUI, ÎMPLINIRILOR,  BILANȚULUI  ȘI  RĂDĂCINILE  ACESTOR  MINUNI  SUNTEȚI 

    DUMNEAVOASTRĂ,  PROFESORII.

    SĂ  NE  FIȚI  SĂNĂTOȘI   SEMĂNĂTORI  DE  LUMINĂ,  CROITORI  DE SUFLETE,  GENERATORI  DE  DRAGOSTE!

   SĂ  FIȚI  SĂRBĂTOAREA  PE  CARE  O  VA  PURTA  FIECARE  OM  ÎN   SUFLET  ÎNTREAGA  SA  VIAȚĂ!  

 

  IUBIȚI PROFESORI!

( dedicație profesorilor Liceului UNIVERSUM din Sărata-Galbenă, Hâncești)

   Către voi iarăși vin și mă simt o copilă,

   Voi, părinții de carte, de vis, de lumină,

   Mă dezghioc în mii fraze, vă adun poezie,

   Vă îmbrac în cuvintele dulci, de-armonie.

 

   Croitori neobosiți de speranțe, de vise,

   Înălțați mănăstiri în pustiuri nescrise

   Și turnați cu iubire fiecărui copil

   Bunătate, căldură în destinul fragil.

 

  

   Ce dibaci, semănați tot cu boabe de soi,

   Fără pic de odihnă și pe soare, pe ploi,

   Nu alegeți câmpia, cu elanul din voi,

   Aspirați să rodească frunct din florile noi.

 

   Munca vi-i anonimă, ea dă roade bogate,

   Peste ani cresc livezi din sămânța de carte

   Și pe alte tărâmuri, mult mai îndepărtate,

   Recunoașteți vlăstarii, altoiți cu dreptate.

 

   Dascăli vrednici, purtați omenia curată,

   Cu blândețea de mamă și povața de tată,

   Aveți mâini de plugari, aveți suflet de pâine

   Și croiți, ca zidari neobosiți, temelia de mâine.

 

   Câte nopți ați zidit între cărți și caiete,

   Le culeg azi pe toate în snopi grei, de buchete,

   Câte zile-ați arat cu creta prin lanul științei

   Le aștern în troienele-înalte, ale recunoștinței.

 

   Stau la prag, parcă-aș fi iar eleva sfioasă,

   Ca o frunză mă-nchin cu o toamnă mănoasă,

   Pe a timpului tablă scriu pe brio noile teme:

   Un poem cu petale din albe și vii crizanteme.

 

    Și cu albul din floare, cu puteri de descântec,

    Vă las dulce-amintire sufletul într-un cântec,

    Și din numele celor, ce V-au scurs din lumină,

    Rog Divinul din cer împliniți și eterni să vă țină.

    18 septembrie 2012                                                                                                                                                                                                                                CU PLECĂCIUNE…  MARIA VLAS BOTNARU

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la VERSURI NOI: IUBIȚI PROFESORI!

  1. ana zice:

    super poezia

  2. svetlana Palii zice:

    extraordinar . la mai mult si la mai mare . nu am cuvinte . am recitit/o de citeva ori ..Bravo.

  3. mariabotnaru zice:

    Lectură plăcută, mersi!

  4. diianaradu zice:

    Felicitari. Pentru a mia suta oara ma mandresc cu mama mea. 🙂
    Cuvintele si mesajul iti ung sufletul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s