ŢELINA… BĂRBAŢILOR – O ENIGMĂ!


SFATURI PENTRU PRIETENII MEI: ŢELINA… BĂRBAŢILOR

ŢELINA – tonicul sistemului imunitar

Este uimitor de câtă popularitate se bucură legumele exotice în defavoarea unor legume precum ţelina, legumă cu tradiţie în bucătăria românească. Ignorând proprietăţile culinare şi medicinale ale acestei legume, nu puţini sunt cei care o cataloghează drept lipsită de importanţă pentru sănătate. În antichitate însă, ţelina era considerată o plantă sfântă, fiind apreciată de romani pentru însuşirile medicale deosebite, iar de chinezi pentru calitatea de a menţine agerimea şi tinereţea spiritului. Astăzi, ţelina este folosită atât în bucătărie, cât şi în medicină.

Ţelina este cunoscută din cele mai vechi timpuri mai ales pentru proprietăţile ei vindecătoare asupra sistemului nervos. De la această plantă, în prepararea remediilor naturale, se folosesc frunzele, căpăţâna şi seminţele.

Ca aliment, ţelina este foarte gustoasă. Ea poate fi folosită la salate, alături de alte legume şi carne sau peşte, sau pentru a da gust ciorbelor, contribuind totodată la echilibrarea digestiei. Ţelina este cunoscută şi pentru proprietăţile ei afrodiziace (în trecut, ea era servita mirilor… în noaptea nunţii).

Datorită proprietăţilor depurative şi diuretice, ţelina poate fi consumată în curele de slăbire, deoarece înlesneşte procesul de eliminare a toxinelor din organism şi ajută la digestie. Cercetări recente ale oamenilor de ştiinţă americani au demonstrat că uleiul esenţial de ţelină calmează sistemul nervos central şi ajută la scăderea hipertensiunii arteriale.

Raportul ideal dintre fierul şi magneziul pe care le conţin ţelina o face utilă în profilaxia bolilor canceroase.

De la ţelină se consumă cu precădere rădăcina, frunzele şi tulpina şi ocazional seminţele. Rădăcina de ţelina reprezintă o sursă preţioasă de acid folic, fiind recomandată, în stare crudă, femeilor care doresc să rămână însărcinate. Ţelina are un efect pozitiv şi asupra dereglărilor hormonale, ajutând la combaterea sterilităţii feminine şi la prevenirea impotenţei masculine. Gratie conţinutului său bogat de vitamine: A, B, C, K, PP şi minerale Na, K, Ca, Mg, Fe, P, I, Mn, Cu, ţelina reprezintă o legumă indicată nu numai în alimentaţia zilnică, pentru întărirea sistemului imunitar, dar şi în perioadele de convalescenţă, în anemii (ţelina conţine o cantitate importanta de fier şi magneziu, necesare în tratarea stărilor de epuizare) sau în stările acute de surmenaj (ţelina conţine substanţe care atenuează hormonii stresului).

Bogate în vitamina C, frunzele de ţelină pot fi utilizate cu succes şi pentru tratamente externe în cazul degerăturilor sau al plăgilor, având proprietatea de a accelera ritmul de cicatrizare a pielii. Datorită efectelor sale depurative şi diuretice, ţelina poate fi consumată cu încredere în salate, în timpul curelor de slăbire, înlesnind procesul de eliminare a toxinelor din organism şi ajutând la digestie.

Uleiul de ţelină este indicat în tratarea diverselor infecţii urinare, a afecţiunilor renale sau în combaterea gazelor intestinale. Uleiul volatil de ţelină se extrage din seminţele plantei prin distilarea cu vapori de apă. Uleiul de ţelină stimulează pofta de mâncare şi are un efect de purificare asupra sângelui, acţionând pozitiv şi asupra tractului urinar.

Uleiul din seminţe de ţelină are multiple utilizări în parfumerie şi alimentaţie. Pentru parfumerie, se utilizează în compoziţii florale şi orientale. În produse alimentare intră în compoziţii de arome şi condimente pentru aromatizarea băuturilor alcoolice şi nealcoolice şi în condimente pentru sosuri, preparate din carne şi supe concentrate.

Sucul de rădăcină de ţelină se obţine cu ajutorul unui storcător electric. Se beau zilnic 100 ml de suc, fracţionat în 3 reprize, într-o cură de 15-20 de zile, având efecte în convalescenţă, astenie, surmenaj, nervozitate, febră, impotenţă sexuală, reumatism, gută, tuse, catar bronşic, obezitate (elimină apa din organism) şi mineralizare. Extern, se aplică sub formă de comprese pe plăgi, ulcere, cancer de piele, afecţiuni oftalmice şi în gargare contra ulceraţiilor din gură.

Acest suc este un excelent depurativ, cu rol în eliminarea toxinelor la persoanele care lucrează într-un mediu poluat, la cei care consumă multă carne, aditivi alimentari sintetici, tutun şi medicamente de sinteză (se iau 10-15 linguri pe zi, în cure de 2-3 săptămâni). Se recomandă ca sucul de rădăcină să se administreze diluat cu suc de morcov (o parte ţelină şi 3 părţi morcov), obţinând o băutură cu gust plăcut, uşor asimilabilă şi cu efect terapeutic sporit. După caz, se poate amesteca suc din rădăcini cu suc din frunze de ţelină pentru a fi folosit sub formă de comprese ţinute 30-60 minute pe zone cu degerături, cancer tegumentar sau inflamaţii oculare.

În funcţie de preferinţe, sucul din rădăcini se poate combina cu:

–          miere de albine, smântână şi iaurt;

–          suc de tomate şi suc de lămâie;

–          suc de mere şi suc de sfeclă roşie (sau iaurt);

–          suc de castraveţi şi suc de varză.

Sucul din frunze proaspete de ţelină este mult mai activ decât sucul obţinut din rădăcini. După îndepărtarea peţiolurilor, frunzele se taie mărunt, se adaugă un pahar cu apă rece, se mixează 2-3 minute, se lasă în repaus 15 minute, se strecoară şi se bea, dimineaţa pe stomacul gol şi seara, într-o cură de minimum 24 zile (nu se va depăşi cantitatea de 150-200 ml suc concentrat pe zi). Are efecte deosebite atât intern (în curăţirea sângelui, reglarea hormonală şi febră), cât şi extern (în acnee juvenilă, psoriazis, eczeme alergice, vitiligo, sclerodermie, afecţiuni oftalmice). De menţionat că timp de 1-2 ore după consumul sucului nu se ia nici un alt aliment. În plus, pe toată durata curei nu se consumă carne, alimente conservate, aditivi alimentari sintetici (E-uri) şi alcool. Infuzia din frunze (1 linguriţă la 200 ml apă clocotită) se bea înainte de mese în cazul bronşitei cronice, tuse veche, răguşeală şi astm bronşic sau după mese în congestie hepatică, litiază renală şi reumatism.

Vinul tonic de ţelină. Se prepară din rădăcini bine mărunţite într-un litru de vin alb, cu adaos de miere de albine, care se lasă la macerat timp de două zile. Se obţine o băutură parfumată, cu aromă discretă de ananas, din care se consumă câte 2-3 păhărele pe zi, cu 30 minute înainte de mese. Are efecte diuretice, afrodiziace şi tonice.

Ceaiul preparat sub formă de infuzie din frunzele de ţelină are proprietăţi diuretice.

Sursa: www. mazarini.wordpress.com

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în CEL MAI SCUMP DAR... SĂNĂTATEA!, CURIOZITĂȚI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la ŢELINA… BĂRBAŢILOR – O ENIGMĂ!

  1. Imi place blogul tau, ca ai scotociri interesante prin blogosfera
    .Cat priveste virtutile telinei, acestea se rasfrang asupra suprarenalelor, poate cele mai importante endocrine.
    Cat priveste efectul afrogiziac,aceasta insusire, o au doar semintele de telina, respectiv uleiul volatil din acestea.
    Despre al carui efect hipertensiv, nu stiam.
    Demn de retinut!
    Felicitari, pentru selectie!
    Onu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s