” CRĂIȚELE” DIN HÎNCEȘTI


Ansamblul de muzică populară “Crăiţele” condus de Victoria Ştefăneţ – între promovarea şi menţinerea valorilor artistice ale neamului nostru

Folclorul moldovenesc constituie una din mîndriile naţionale ale poporului nostru. Muzica populară moldovenească prin mesajul ei trezeşte în suflet cele mai frumoase şi adînci trăiri. Nu putem rămîne indiferenţi faţă de ceea ce au creat strămoşii noştri, au creat cu sufletul şi stăruinţa proprie. Muzica populară moldovenească poate fi numită ca fiind una din cele mai pure, deoarece a rezistat timpului şi schimbărilor care au avut loc atît în societate noastră cît şi în muzica contemporană. Muzica populară moldovenească exprimă ideile, sentimentele, convingerile pe care poporul nostru le-a trăit şi pentru care a luptat pe parcursul istoriei neamului. Arta folcloristică, manifestă sub toate aspectele ei o bogăţie nepreţuită de comori pentru toţi acei care îşi iubesc patria şi neamul.

Ocazional am întîlnit-o pe cea care vrea să renască dragostea faţă de cîntecul popular moldovenesc în rîndurile generaţiei tinere. Victoria Ştefaneţ depune sufletul şi se dăruie cu dragoste ansamblului de cîntec popular “Crăiţele” din Hînceşti, cerc de fete pe care l-a fondat alături de mama sa cu un an în urmă. După o discuţie copleşitor de sinceră am invitat-o pe Victoria să ne mai povestească despre planurile şi atmosfera de interior a ansamblului pe care îl conduce în oraşul Hînceşti. – Victoria, cum s-a format ansamblul de muzică populară “Crăiţele” şi de unde vine acest nume?– De fapt, împreună cu mama am hotărît să iniţiem un cerc de fete, în rîndurile cărora să promovăm mai departe cîntecele populare. Din păcate, trebuie să vorbim şi despre pierderile pe care le are muzica moldovenească, aici vorbim despre indiferența tinerii generații faţă de ea, lipsa motivaţiei copiilor şi elevilor pentru purtarea hainelor populare, dispariţia obiceiurilor şi datinilor populare prin nepracticarea lor de către copii, elevi şi tineri, dispariţia formaţiilor de dansuri populare în şcoli, etc. Denumirea ansamblului – “Crăiţele” este ideea mamei şi vine de la orchestra de fete de cîndva a colegiului de muzică „Ştefan Neaga”, această formaţie demult nu mai este, însă amintirea despre fetele care erau deosebit de talentate şi mînuiau şi instrumente populare, să zicem aşa – bărbăteşti, va rămîne mereu în inimile multor oameni. Împreună cu fetele care erau noi venite în cadrul ansamblului am hotărît că această denumire ne caracterizează spiritul optimist şi motivant comun.– De ce Hînceşti, doar activitatea ta artistică ţine de capitală, cu atît mai mult că eşti membru al formaţiei de muzică populară, din show biz-ul moldovenesc „Trio Vatra Neamului”?

– Pentru că m-am născut aici, am mulţi prieteni şi cu toate că personal sunt membru al formaţiei de muzică populară „Trio Vatra Neamului” din Chişinău, vreau să cultiv dragostea de folclor în rîndurile tinerelor fete din Hînceşti. Cu regret, constat faptul că acum nu se mai promovează atît cîntecul popular în şcolile din ţara noastră, pe cît se făcea pe timpul cînd eram eu elevă. Şi pentru că nu a trecut mult timp de atunci, însă lucrurile s-au schimbat enorm, mă întreb ce va fi peste cîţiva ani?! Unde va fi locul cîntecului popular atunci?! Nu voi uita niciodată de unde vin şi care îmi este oraşul natal, ci dimpotrivă voi exersa împreună cu fetele pe care le conduc, ca succesele lor să treacă de hotarul oraşului, dar şi de al ţării noastre. Iar de la formaţia “Trio Vatra Neamului” încerc să preiau cîteva practici de organizare, de creaţie artistică şi idei de prezentare, pentru a ridica nivelul artistic al ansamblului mai mult şi mai mult.

– Cum motivezi tinerele fete să frecventeze cursurile de muzică populară pe care le ghidezi? Şi cum reuşeşti să le insufli în permanenţă dragostea de folclor?

– Nu implimentez nici un plan de obligaţie sau disciplină severă în cadrul cercului de fete, dimpotrivă le las de cele mai multe ori să hotărască ce facem la lecţia de azi, ce cîntece cîntăm şi ce discutăm. Simt că fetele vin cu satisfacţie la lecţii, asta se vede pe chipul lor ori de cîte ori intră în sala de lucru. De fiecare dată mă stradui să le creez o atmosferă plăcută, relaxantă, exact ca la şezătorile din trecutul neamului nostru. Îmi place să mă adresez faţă de ele „artistele mele”, pentru a le insufla că dragostea de muzica populară o are omul cu spirit artistic, pe care îl redă prin cîntec, dans, etc.

– Ce planuri de viitor are ansamblul de muzică populară „Crăiţele” din cadrul Şcolii de creaţie a primăriei Hînceşti?

– Cu sprijinul părinţilor înregistrăm multe creaţii muzicale, pentru a asigura o eternizare a cîntecelor interpretate de fete. Vrem să imprimăm toate cîntecele ansamblului pe un CD, lucru care va rămîne peste ani şi va oferi o relaxare spirituală pentru artistele noastre, cînd îşi vor asculta glasurile melodioase. Practic, suntem la început, dar avem, deja, planuri grandioase în ceea ce priveşte viitorul artistic al ansamblului. Intenţionăm să ne pregătim bine, pentru a participa la concursuri mari naţionale, dar şi internaţionale.

– Îţi mulţumim, Victoria, şi îţi dorim multe succese în creaţia artistică pe care o desfăşori.

A subsemnat Corina MOROI

Sursă: http://www.curierul.md

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ATELIERE DE CREAŢIE, TINERE TALENTE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s