DE NEAMUL OPREA


 DE NEAMUL OPREA

Maria Botnaru din Sărata Galbena

       Întâlnind în viață oameni deosebiți, ai vrea să știi mai multe despre ei…

 Dacă un copil (fecior sau fiică) își leagă soarta cu cineva, nu mi-e indiferentă originea acestuia. În cazul dat este vorba nu de un oarecare prieten, ci chiar de ginerele meu, Renat Oprea.

Gândul acesta mă frământă de mai mult timp, căci mi-e ginere de vre-o 9 ani, dar faptul că așteptăm un urmaș, m-a făcut să răsfoiesc prin literatura de studiu și presupunerile mele s-au adeverit sută la sută. Am apelat, desigur, la ajutorul lui Alexandru Moraru, istoric, archivist și publicist, soțul meu, care mi-a oferit, cu multă plăcere (e foarte entuziasmat, când manifest un interes față de arhivistică) culegerea de lucrări istorice „Anuarul Institutului de istorie, stat și drept” , editată de Academia de Științe a Moldovei, Chișinău, 2012.

  În lucrarea „Aspecte istorico-genealogice referitoare la neamul boeresc al Opreștilor (Oprea)”, autor dr.Sergiu Bacalov, istoric la Academia de Științe a Moldovei, am găsit informația potrivită:

    „ Printre neamurile boierești ale Țării Moldovei figureză și cel al Opreștilor (Oprenilor). Documentele confirmă existența în sec. XVIII-XIX, în nord-estul Țării Moldovei, în ținuturile Soroca și Orhei, unei ramuri a neamului boieresc al Opreștilor, dar avem toate motivele să admitem că acest neam boieresc s-a constituit ceva mai devreme, deoarece Opreștii erau în relații răzășești cu unele mari neamuri vechi boierești ca: Isăcești, Năculiști și Roșculești.

     Numele neamului are o indiscutabilă origine antroponimică, de la un strămoș Oprea. Documentele interne atestă în Țara Moldovei, în sec. XV-XVI, mai mulți dregători purtători ai prenumelui Oprea.

      Ne referim, în primul rând, la Oprea armașul (Oprea logofătul), care a activat îndeosebi în ultimul sfert al sec. XVI, bucurându-se de încrederea deplină a domnului Aron vodă. Originea lui Oprea armașul nu e cunoscută, dar îi putem atribui o proveniență transilvăneană, având în vedere rolul însemnat jucat de mercenarii unguri în Țara Moldovei în timpul domniei lui Aron vodă. Documentar în dregătorii boierul Oprea este menționat în timpul domnei lui Petru vodă Șchiopul, în calitate de mare armaș (21 iunie 1589), apoi mare postelnic (3 mai 1592),  mare logofăt (12 martie- 7 august 1593).” Din documente se știe că stăpânea în moșia Costești, pe Trotuși, de zestre de la soția sa, Irina, fiica cămărașului Neagoe, jumătate de sat cu livezi și cu locul ce este peste Trotuși. Despre importanța lui Oprea armașul găsim descrieri în cronica lui Grigore Ureche, apoi Nicolae Costin ne relatează și despre statutul de favorit și sfătuitor de taină al domnului, al lui Oprea armașul.

        „Istoricul Nicolaie Stoiescu remarcă existența, în aceeași perioadă, încă a unui dregător cu numele Oprea, Oprea postelnicul, atestat în această dregătorie între 15 mai 1583 și 17 ianuarie 1587), căsătorit cu Anghelina, urmașa lui Stan posadnic și vara fiicei lui Hrană, mare vornic. Tot acest Oprea postelnicul pare să fi deținut și dregătoriile de pârcălab de Hotin, mare comis și pârcălab de Orhei.” Moșiile pe care le-a stăpânit au fost: Lelești și Șăndrești, ambele pe Jijia, numite Posadnici, ca zestre, de la soția sa Anghelina. Tot de la ea era și moșia Ruptura, ținutul Neamț.

         „Primul reprezentant cunoscut al Opreștilor soroceni este căpitanul Oprea, care a activat în prima jumătate a secolului XVIII-lea, având în vedere că fiii săi sunt atestați la 28 septembrie 1765”: Ion Oprea, căpitan, și Vasile Oprea. Mai multe izvoare ne mărturisesc, că Oprea căpitanul la 20 ianuarie 1769 era dregător de margine, responsabil de căpitănie de la Sănătăuca, de la malul Nistrului, ținutul Soroca.

 

”Referitor la moșiile neamului Opreștilor, constatăm că ele erau concentrate în ținuturile Soroca și Orhei.”

     Pe Prut sau pe Nistru, sămânța Oprea a ajuns și la Leova, Moldova, acolo,  unde este baștina ginerelui meu și acolo unde am întâlnit o familie de Oprea omănoși, harnici și buni gospodari, cu valoroase averi în suflet și în casă, așa cum îi stă bine unui neam de viță boierească și care mi-au crescut un ginere de toată lauda.

  Cu multă mândrie am constatat că neamul Opreștilor  e de origine boierescă. Anul acesta se va mări cu încă un urmaș, care va continua vița boierescă prin noi și noi vlăstare întru prelungirea întregului neam românesc.

 Să ne trăiască și să se lățească această viță, de români, boierească!

27 martie 2014        Maria Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ATELIERE DE CREAŢIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la DE NEAMUL OPREA

  1. Nina Cucerescu zice:

    Foarte interesant si placut,devenind Bunica-dumnezeu iti va descide si mai multe descoperiri suletesti si istorice-Complimente-si un Paste fericit!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s